Lectia 18: Oglinda-oglinjoara, cine-i cea mai frumoasa din tara?

Sa va mai spun ceva despre aceasta oglinda ciudata care este universul: este oglinda adevarului. Nu poate fi mintita. Oricat ati incerca sa formulati altfel intrebarea, sa va schimbati infatisarea astfel incat sa manipulati raspunsul, ea va va raspunde mereu cu sinceritate: Nu esti cea mai frumoasa din tara.
Si mai are o caracteristica oglinda asta magica: imaginea pe care o zarim in ea este “negativul” constientului nostru, adica este imaginea inconstientului nostru.
Suntem ca niste aisberguri, o parte deasupra apei, o mare parte sub apa. Partea de care suntem constienti este mai mica decat partea ascunsa in inconstient. Psihicul nostru functioneaza dupa legea lui Arhimede: un corp scufundat intr-un lichid, este impins de sus in jos cu o forta egala cu greutatea volumului de lichid dizlocuit. Ceea ce apare la suprafata, toate acele “calitati” ale psihicului nostru care se exprima, sunt impinse peste linia orizontului de catre partile aflate la capatul opus, care sunt “in lichid”. Cu cat o caracteristica se exprima mai pregnant, cu atat contrariul ei ascuns este mai voluminos.
Sa va dau un exemplu: generozitatea.
Vecina mea este aberant de generoasa. Mana-larga as putea sa-i spun. Face daruri frumoase, nu intra in casa nimanui cu mana goala, iti place ceva, ti-l face cadou. Si nu ca ar da-o banii afara din casa! Dar asa este ea. Cand s-au cunoscut, sotul ei era sarac-lipit. Nu-i nimic, si-a spus vecina mea. Doar n-or sa stea niste bani in calea fericirii mele! Azi asa, maine asa, pana cand, intr-o dimineata de duminica, luna de miere s-a sfarsit. Nu conteaza foarte mult motivul disputei ci felul in care a decurs acest adevarat dialog al surzilor. Ingrijorata de o pierdere financiara pe care o suferise, doamna-vecina, cauta atentie si intelegere la partenerul ei de viata. Doar ca el nu a inteles-o, poate pentru ca tocmai se uita la finala de la Romanian Open Tenis... Oricum ar fi, poate nu mai mult decat in alta zi in care ar fi fost finala turneului de tenis, el nu a fost disponibil pentru nevoile ei afective.
-Nici nu ma bagi in seama, bombanea vecina facandu-si mereu drum prin fata ecranului: sa ia matura, sa duca ceasca la bucatarie, sa se spele pe maini...
- Draga mea, vrei sa stai putin locului ca este “point game”! a ingaimat el facand acrobatii pe canapea pentru a scapa de silueta ei enervanta care-i defila prin fata.
- Da, sigur, eu ma dau aici de ceasul mortii si tie nu-ti pasa decat de nenorocita asta de finala. Normal ca nu-ti pasa, doar nu ai tu nici o grija sa aduci bani in casa. Tu te distrezi si eu muncesc sa te tin... Sa pleci, sa vedem pe cine-ti mai gasesti tu de nivelul meu financiar, a strigat la un moment dat vecina mea.
Si omul a plecat.
Generozitatea este uneori masca avaritiei. Banii erau importanti pentru ea, reprezentau motivul principal pentru care putea fi iubita. In lipsa lor, mobilul atasamentului partenerului disparea. Universul, oglinda sincera in care ne privim, i-a prezentat vecinei mele un partener sarac care chiar avea nevoie de bani. Subconstientul sau l-a recunoscut si l-a ales, astfel incat sa o confrunte exact cu partea ascunsa a aisbergului falsei generozitati.
“Nu ma mai iubesti pentru ca nu mai am bani!” Daca aceasta fraza exista in mintea dumneavoastra, sub ea este gandul ca averea chiar este un motiv pentru a fi iubit. Acuza interesului financiar adusa omului de langa noi este demascarea propriului nostru interes financiar. Pare logic ca o persoana generoasa sa se “adune” cu o alta care nu dispune de bani. In realitate, pentru cei mai “dezinteresati” dintre noi, banii sunt o “moneda forte” care, dupa criteriile noastre, dau un ascendent celui care ii detine. O generozitate reala nu este adusa in discutie ca moneda de schimb. Frustrarea se exprima in momente de furie, cand controlul nu mai functioneaza. Masca este aruncata si partea ascunsa a aisbergului iese la lumina.
Persoanele pentru care averea este foarte importanta vor alege intotdeauna sa iubeasca parteneri in nevoi financiare daca sunt bogati, sau parteneri cu bani dar zgarciti ori risipitori, daca ei sunt saraci. Mai devreme sau mai tarziu se vor confrunta cu teama lor cea mare. Exista si situatia in care dorinta de un nivel financiar ridicat impinge spre compromisul unei legaturi lipsite de iubire dar avantajoasa din acest punct de vedere. Pretul platit este o viata ce seamana cu cea a unei pasari inchise intr-o colivie de aur.